![]()
Sfântul Calinic de la Cernica (7 octombrie 1787 - † 11 aprilie 1868) a fost un călugăr, ctitor de biserici, teolog, stareț al Mânăstirii Cernica și episcop al Râmnicului.Copilăria și tinerețeaS-a născut pe 7 octombrie 1787 în București, în mahalaua Sfântului Visarion, fiul unor târgoveți de condiție medie, Antonie și Floarea Antonescu. A fost botezat cu numele Constantin, nașă fiindu-i Luxandra Văcărescu, soția banului Barbu Văcărescu și mama poetului Ienăchiță Văcărescu. A urmat cursurile unei școli românești de pe lângă o biserică, (Colțea, sau poate Sfântul Gheorghe Nou), aici învătând și limba greacă. În 1807, mai înainte ca să fi împlinit 20 de ani, tânărul Constantin Antonescu și-a urmat chemarea lăuntrică și a intrat frate la Mănăstirea Cernica. Pe 12 noiembrie 1808, tânărul Constantin este tuns călugăr sub numele de Calinic, iar după o lună este hirotonit ierodiacon la Biserica Sfântul Nicolae de la Cernica, de către cărturarul și mitropolitul bulgar Sofronie al Vranței.Sfântul Calinic, stareț și episcopÎn anul 1813, după ce epidemia de ciumă ucisese și mulți preoți, Calinic a fost hirotonit preot împotriva voinței sale și a devenit duhovnicul și marele ecleziarh al Mânăstirii Cernica. A servit ca duhovnic nu numai a călugărilor, dar și a celor din afara mânăstirii, chiar și mitropolitului de la acea dată, Nectarie. În acel moment, Sfântul Calinic ajunsese cârmuitorul de facto al mânăstirii, deoarece starețul bătrân îi încredințase conducerea tuturor treburilor mânăstirii. În cursul anului 1817, a vizitat mânăstirile de la Muntele Athos, unde a cunoscut viața călugărilor și asprele lor rânduieli, rânduieli care aveau să fi aplicate peste ani la Schitul Frăsinei și cărora el s-a supus de bunăvoie toată viața.Pe 14 decembrie 1818, la 11 ani de la intrarea la mânăstire, întreaga obștea l-a ales stareț pe Calinic. De la început, noul stareț a încercat să impună ordine și disciplină duhovnicească, alcătuind regulamente scrise cuprinzătoare. S-a îngrijit de înființarea unei biblioteci care să cuprindă cele mai importante cărți de cultură teologică.Sfântul Calinic a fost un neobosit organizator, constructor și restaurator de biserici. În mai puțin de doi ani a reușit să ducă la bun sfârșit lucrările de restaurare și de pictură ale bisericii cu hramul Sfântul Nicolae de pe ostrovul mare de la Cernica. Pentru calitățile sale, mitropolitul Dionisie Lupu l-a cinstit pe 9 aprilie 1820 pe starețul Calinic cu vrednicia de arhimandrit. Poate cea mai importantă ctitorie a sa a fost biserica cu hramul Sfântului Gheorghe-Purtătorul de Biruință, zidită între anii 1831-1832, și refăcută în anul 1838, în urma cutremurului de atunci. În 1846, neobositul stareț a început să construiască biserica Mânăstirii Pasărea, sfințită un an mai târziu. (Aici avea să-și găsească liniștea la bătrânețe mama sfântului, calugarită la Mânăstirea Pasărea, sub numele Filofteia). Tot prin grija lui s-a ctitorit și Mânăstirea Ghighiu de lângă Ploiești. Starețul Calinic s-a remarcat nu numai ca un bun administrator, dar și ca un constructor talentat, el fiind cel care întocmea planurile bisericilor pe care le ctitorea.Conform cu mărturiile contemporanilor, Sfântul Calinic fusese binecuvântat și cu darul dumnezeiesc al facerii de minuni: exorcizări, tămăduiri și altele.Încă din 1834, domnitorul Alexandru Ghica l-a sfătuit pe Sfântul Calinic să accepte scaunul mitropolitan. În 1850, într-un moment în care toate cel patru scaune mitropolitane din Muntenia erau vacante, domnitorul Barbu Știrbei, care avea o mare admirație pentru starețul mânăstirii ctitorite de strămoșul său, vornicul Cernica Știrbei, l-a convins pe Calinic să accepte scaunul epicopiei Râmnicului, acesta din urmă fiind ales în înalta funcție bisericească pe 15 septembrie și hirotonit arhireu pe 26 octombrie 1850, la vârsta de 63 de ani. Înscăunarea sa s-a făcut la Craiova, deoarece reședința episcopală din Râmnic era distrusă de un incendiu. Imediat după înscăunare, noul episcop s-a preocupat de ridicarea unei noi catedrale după propriile planuri, cu pictura lui Gheorghe Tattarescu. Reședința episcopală a fost mutată la Râmnicu Vâlcea în 1854. Episcopul s-a preocupat de redeschiderea Seminarului, închis în timpul revoluției din 1848. Seminarul a fost redeschis mai întâi la Craiova (1851) după care a fost mutat la Râmnicu Vâlcea în 1854. Între 1859-1864 a refăcut și redeschis Schitul Frăsinei, construit în 1763, dar mai apoi părăsit. În 1863, episcopul Calinic a construit la Frăsinei o biserică nouă, o clopotniță și noi chilii. La acest schit, Calinic a introdus rânduiala atonită și "blestemul" asupra hotarelor mânăstirești, prin care se interzicea intrarea oricărei părți femeiești (femei, păsări sau animale domestice). Pentru că în acea perioadă a intrat în vigoare "Legea secularizării averilor mânăstirești", episcopul Calinic a cerut domnitorului Alexandru Ioan Cuza ca schitului să i se permită să rămână cu toate bunurile, cerere aprobată de domn. Publică în anul 1859, pe cheltuiala sa, „Pravoslavnica mărturisire”, la Tipografia Națională a lui Iosif Romanov și Comp. din București.Pentru nevoile bisericilor, Sfântul Calinic a înființat cu mijloace proprii tipografia "Kallinik Rîmnik" în 1861, cu bani împrumutați cum avea să mărturisească mai târziu. Aici aveau să vadă lumina tiparului imporatante cărți bisericești: colecția de Minee, Tipicul bisericesc, Manualul de pravilă bisericească, Evanghelia, Octoihul, Liturghierul, Acatistierul, Carte folositoare de suflet, Învățătură pentru duhovnici și Pravila mânăstirească, pravilă după care s-a condus obștea mânăstirii Cernica și a schitului de la Frăsinei. Prin înființarea acestei tipografii, Sfântul Calinic a continuat opera culturală și artistică a înaintașilor săi, episcopii Antim Ivireanul, Damaschin, Climent, Chesarie și Filaret. Cu un an înainte de moarte, Calinic a donat tipografia cu tot inventarul și cu cărțile aflate în depozit orașului, punând însă condiția ca jumătate din veniturile viitoare să fie folosite pentru întreținerea schitului Frăsinei, iar jumătate pentru întreținerea școlilor din oraș, a elevilor săraci și a Semninarului.Episcopul Calinic a fost și un însuflețit patriot. În calitatea sa de episcop, Calinic a participat la Adunările obștești ale țării și a fost deputat în Divanul ad-hoc, care a pregătit Unirea PrincipatelorUltimii ani de viațăBătrânețea și boala l-au determinat pe Sfântul Calinic să-și scrie testamentul (diata) pe 18 septembrie 1857. Pe 24 mai 1867, fără să aibă aprobarea oficială a guvernului, Calinic s-a retras la Mânăstirea Cernica. Din respect pentru marile sale realizări, lui Calinic nu i s-a retras titulatura, rămânând până la sfârșitul vieții episcop titular al Râmnicului. A murit pe 11 aprilie 1868. A fost înmormântat două zile mai târziu în tinda ctitoriei sale, biserica Sfântul Gheorghe, în prezența mitropolitului primat al României, Nifon, și a unui numeros public.Pentru curăția vieții sale, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca să fie trecut în rândurile sfinților. Festivitățile proclamării solemne a canonizării au avut loc la Mânăstirea Cernica în zilele de 21 și 23 octombrie 1955. Prăznuirea a fost fixată la data trecerii sale către Domnul, 11 aprilie, iar tot atunci au fost alcătuite și slujbele de pomenire ale Sfântului, precum și viața sa și felul zugrăvirii chipului său.Despre Sfântul Calinic de la Cernica, marele istoric Nicolae Iorga spunea: "Trăind în sfințenia muncii și a înfrânării, era socotit ca sfânt de credincioșii din eparhie și părerile de rău ale tuturora se îndreptară mult timp către mormântul lui, pe care-l voise la Cernica, locul lui de învățătură și de pregatire duhovnicească, unde se retrăsese. Trăind până departe, în timpuri noi, pe care el nu le mai înțelegea, nici pentru a le combate, precum ar fi fost datoria sa, cruțat de dânsele, venerat pentru o vârstă ca a sa și pentru o astfel de viață, chiar și de cei mai antireligioși din noul curent apusean, care stăpânea statul cel nou, el încheie cu vrednicie șirul curaților călugări fără arginți, al ctitorilor de cărți și de clădiri de închinare, al sufletelor de arhierei cari o clipă nu și-au închipuit că fapta sau gândul lor scapă de sub ochiul privighetor al lui Dumnezeu".
Fundaţia „Filantropia“ Timişoara, prin Centrul de Integrare Socială Economică şi Familială a Persoanelor Traficate (CISEF), a demarat un program de implicare a voluntarilor în prevenirea traficului de persoane. Prima acţiune a avut loc joi, 4 aprilie, în sala festivă a Arhiepiscopiei Timişoarei, după cum informează Ziarul Lumina, Ediția de Banat.Programul presupune acţiuni de prevenire printr-o serie de campanii de informare adresate elevilor şi studenţilor. Prin aceste campanii se doreşte informarea populaţiei despre fenomenul traficului de persoane, dar şi creşterea numărului de voluntari care doresc să lupte împotriva acestui fenomen.La eveniment au participat 25 de persoane, elevi de liceu şi studenţi de la Facultatea de Sociologie şi Psihologie, Secţia asistenţă socială din cadrul Universităţii de Vest. Coordonatorul voluntarilor, asistentul social Alina Lozici, a prezentat serviciile Fundaţiei „Filantropia“ Timişoara, de asemenea a descris activitatea în cadrul Centrului de zi pentru integrarea socială, economică şi familială a persoanelor traficate, modalitatea de preluare a victimelor, cât şi descrierea serviciilor oferite beneficiarilor.Voluntarii Fundaţiei „Filantropia“ Timişoara: Andreea Lefter, Oana Onufrei şi Andrei Lozici, au vorbit despre fenomenul traficului de persoane, despre etapele prin care trece victima de la racolare şi până la evadare, au întocmit profilul psihologic al traficantului şi au expus cauzele şi riscurile persoanelor care ajung să devină victime ale traficului. Participanţii au primit flyere şi afişe, au vizionat filme cu mărturii ale victimelor şi secvenţe din filme cu aceeaşi temă.La acest eveniment a participat şi Ana-Maria Cordun, reprezentant al Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane, care a susţinut activitatea voluntarilor şi a prezentat situaţii cu statisticile anuale ale victimelor identificate. Activitatea în cadrul programului „Implicarea voluntarilor în prevenirea traficului de persoane“ va continua şi în lunile următoare prin realizarea de campanii de prevenire în şcolile din mediile rurale, unde este mai multă nevoie de informare, după cum arată statisticile. Necesitatea de funcţionare a acestui program este importantă deoarece reţelele de trafic sunt tot mai organizate, iar numărul victimelor este mare.
Luna aceasta are loc Concursul naţional „Icoana ortodoxă - lumina credinţei“, care se adresează tuturor pictorilor bisericeşti din cadrul Patriarhiei Române. Cei care doresc să participe la concurs trebuie să realizeze o icoană în frescă sau o icoană în mozaic, având ca temă „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“.Lucrările împreună cu documentaţia necesară trebuie trimise în perioada 15-26 aprilie 2013 la adresa: Patriarhia Română, Aleea Dealul Mitropoliei nr. 25, sector 4, Bucureşti, cu menţiunea „Pentru Concursul naţional «Icoana ortodoxă - lumina credinţei»“. Înscrierea se poate face la una din cele două secţiuni, sau la ambele dacă concurentul a realizat lucrări în frescă şi mozaic.Evaluarea lucrărilor va avea loc pe 29 aprilie de o comisie formată din cinci specialişti în domeniul picturii bisericeşti, iar între 30 aprilie şi 3 mai vor fi publicate rezultatele concursului şi câştigătorii la cele patru categorii de premii de la fiecare secţiune. Premierea câştigătorilor va avea loc pe 21 mai, de sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, când se prăznuieşte hramul istoric al Catedralei patriarhale din Bucureşti.„Concursul şi-a propus să promoveze şi să încurajeze arta bisericească autentică, să descopere pictori iconari cu reale valenţe şi aptitudini artistice, să realizeze un catalog al expoziţiei cu cele mai reprezentative icoane din concurs, dar în acelaşi timp să pună la dispoziţia preoţilor posibilitatea de a găsi mai repede un bun pictor bisericesc atât în ceea ce priveşte pictura în tehnica frescă, precum şi în tehnica mozaic“, a declarat pentru Ziarul Lumina Pr. Prof. Dr. Constantin Pătuleanu, Consilier patriarhal de la Sectorul teologic-educaţional al Patriarhiei Române.Concursul „Icoana ortodoxă - lumina credinţei“ a fost organizat şi în anul 2012, dar a cuprins secţiunile icoane pictate pe lemn şi icoane pictate pe sticlă. După concursul de anul acesta, lucrările vor fi prezentate în cadrul unui catalog expoziţional cu datele de contact ale pictorilor iconari şi scurte prezentări ale câştigătorilor. Mai multe informaţii despre Concursul naţional „Icoana ortodoxă - lumina credinţei“ se pot afla de pe site-ul patriarhia.ro.
Mitropolia
Basarabiei, prin intermediul Misiunii sociale „Diaconia“, organizează până la
28 aprilie campania de Paşti „Masa Bucuriei“. Proiectul este realizat pentru al
patrulea an consecutiv şi are drept scop asigurarea alimentaţiei persoanelor
nevoiaşe, informează Ziarul Lumina. Campania cuprinde următoarele acţiuni:
În instituţiile
de învăţământ din Chişinău vor fi realizate lecţii sub forma unui joc de rol
prin care elevii vor fi familiarizaţi cu problemele bătrânilor singuratici şi
cu posibilităţile de susţinere a acestora. Pe 27 şi 28 aprilie, în mai multe
reţele de supermarketuri din Chişinău, Cahul, Orhei şi Edineţ va fi organizată
o colectă de produse alimentare neperisabile: peste 200 de tineri voluntari îi
vor îndemna pe cumpărători ca în afară de produsele achiziţionate pentru
familie, în preajma Sărbătorilor de Paşti, să doneze produse pentru susţinerea
celor nevoiaşi.
Toate resursele
acumulate în campanie vor deveni prânzul cald al beneficiarilor cantinei
sociale mobile „Aproape de Aproapele“ (recent lansată în Chişinău), care va
deservi zilnic 150 de persoane nevoiaşe. De asemenea, donaţiile din teritoriu
vor ajunge sub formă de pachete alimentare la bătrânii singuratici asistaţi de
centrele parohiale.
Campania „Masa
Bucuriei“ 2013 se desfăşoară cu binecuvântarea IPS Petru, Mitropolitul
Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor, cu acordul Ministerului Educaţiei al
Republicii Moldova.
Săptămâna viitoare, miercuri seara, în toate bisericile se va oficia Denia Canonului cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul. Acest bogat și frumos imn liturgic de peste 250 de strofe este deodată meditație biblică și rugăciune de pocăință. Canonul Sfântului Andrei este un dialog al omului păcătos cu Dumnezeu și cu propria sa conștiință, luminată de citirea Sfintelor Scripturi, potrivit TRINITAS TV.„Canonul Sfântului Andrei Criteanul, numit impropriu canon, este o scară uriașă cu 250 de trepte la îndemâna fiecărui suflet și fiecărui creștin. Această scară uriașă este o scară a pocăinței, iar treptele sunt de data aceasta construite și din fapte virtuoase, dar și din persoane cu mâinile întinse către fiecare din noi. Este un imn minunat, cel mai profund imn din toate întocmirile liturgice, din 250 de strofe. Fiecare strofă este în sine o adâncă meditație, o formă poetică suplă și extraordinar de accesibilă sufletului pentru dezrobirea de presiunea propriilor suferințe ale păcatului egoismului și relelor prin întâlnirea cu alte persoane care ne prezintă o viață luminoasă, dar o viață plină de învățăminte mai ales în domeniul căinței și sfintelor nevoințe”, a spus ÎPS Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos.Stilul în care Sfântul Ierarh Andrei a compus cântările canonului favorizează atitudinea contemplativă.Sfântul Andrei Criteanul folosește, în Canon, o extraordinară bogăție de teme și imagini – atât din Sfânta Scriptură, cât și din operele Părinților înaintași. Toate acestea par să se structureze după 3 teme sau motive principale. Canonul Sfântului Andrei Criteanul s-a citit, în patru părți, în primele zile ale Postului Mare. La Utrenia sau Denia de miercuri seara, el se citește integral.
Grija pentru sufletele celor răposaţi este o datorie creştină şi, totodată, un act de civilitate. Biserica Ortodoxă a rânduit, pe tot parcursul anului, zile speciale de rugăciune pentru cei trecuţi la Domnul. În Postul Mare, credincioşii merg la biserică şi fac parastase sâmbăta, începând cu Sâmbăta Sfântului Teodor şi până la Sâmbăta lui Lazăr.„Perioada Postului Mare este o perioadă de duhovnicie, o perioadă în care credincioșii se gândesc la mântuirea sufletului lor, dar și la cei dragi și adormiți. De aceea, în sâmbetele Postului Mare se fac pomeniri și pentru cei adormiți. Nu se fac pomeniri, însă, de luni până vineri pentru că este o perioadă în care nu se săvârșește Sfânta Liturghie deplină, ci Liturghia Darurilor înainte sfințite, iar pomenirile înseamnă de fapt pomenirea efectivă la Proscomidiar, la Liturghiile depline din sâmbete și duminici, a Sfântului Ioan Gură de Aur sau a Sfântului Vasile cel Mare”, a declarat pentru TRINITAS TV Pr. Stelian Ionaşcu, Prof. Univ. la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti.Aşa cum, în această perioadă a Postului, ne îngrijim mai mult de hrana sufletului, la fel trebuie să ne îngrijim şi de sufletele celor trecuţi la Domnul.În afara sâmbetelor din Postul Mare, se face pomenirea de obşte pentru cei trecuţi la Domnul în sâmbăta dinaintea Duminicii Înfricoşătoarei Judecăţi şi în sâmbăta care precede Duminica Pogorârii Duhului Sfânt.
Preasfinţitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, înconjurat de un sobor de preoți, a oficiat, miercuri, 10 aprilie 2013, Taina Sfântului Maslu de obşte în Biserica „Sfântul Mucenic Dimitrie” din Parohia Beştepe a Protopopiatului Tulcea, după cum informează Biroul de presă al Episcopiei Tulcii.La finalul slujbei, Preasfinţitul Părinte Visarion a adresat un cuvânt de învăţătură legat de importanţa Sfântului Post şi a Sfintei Cruci în viaţa credincioşilor. În continuare, Părintele Corleancă Paul de la Parohia Sarinasuf a rostit o meditaţie duhovnicească cu tema „Pocăinţa – doctorie a sufletului”.La slujbă au participat mulţi credincioşi din parohie. La momentul de față ei contribuie pentru împodobirea sfântului locaş cu pictură bizantină și se află sub îndrumarea duhovnicească a Pr. Rusu Emanuel Andrei.
În perioada 30 martie-2 aprilie 2013, a avut loc la Botoşani a XXVI-a ediţie a Concursului Naţional de Limbi Clasice."Studiate nu ca scop în sine, ci din perspectiva integratoare a culturii şi a civilizaţiei antice greco-romane, latina şi părintele ei spiritual, greaca, sunt indispensabile tuturor acelora care doresc să aprofundeze teologia, ( cum altfel ne-am putea apropia de izvoare fără lectura în original a Sfintei Scripturi şi a Părinţilor greci şi latini ai Bisericii?), filosofia, istoria, filologia, dreptul. Dascălii au sădit în cugetul tinerilor spiritul Olimpiadei, iar ei, după eforturi deosebite şi, în pofida reducerii permanente în orar a orelor de limbi clasice, au înţeles că prin pasiunea lor nu cultivă o limbă şi o civilizaţie moarte, ci un modus vivendi iuventutis la fel de actual ca orice problemă a momentului", a spus Pr Eugen Pinrea, Director Seminarul Teologic Alba Iulia.După cum urmează, mai mulţi elevii ai Seminarului Teologic Ortodox ,,Sfântul Simion Ştefan” din Alba Iulia au obţinut rezultate importante:• Coşofreţ Nicolae – premiul I – clasa a XII-a• Botezan Ioan – premiul I – clasa a XI-a• Popa Gheorghe – premiul I – clasa a IX-a• Cioară Răzvan – menţiune – clasa a IX-a"Îi felicităm pentru efortul depus pe elevi şi pe doamna profesoară Angela Rîşteiu, coordonatorul lor, şi le dorim ca această competiţie să fie o treaptă spre reuşitele şcolare următoare", a mai precizat Pr Eugen Pinrea, Director Seminarul Teologic Alba Iulia..
Bolnavii de la Spitalul orășenesc din Huedin se vor bucura miercuri, 10 aprilie 2013, de prezența unui arhiereu în mijlocul lor. Preasfințitul Vasile Someşanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Clujului va oficia Taina Sfântului Maslu de la ora 18:00 în biserica din incinta unității medicale, alături de preotul slujitor Horea Șaitiș și de protopopul de Huedin, pr. Ciprian Taloș, potrivit Radio Renaşterea. La finalul slujbei ierarhul îi va binecuvânta pe bolnavi și pe cadrele medicale și le va adresa acestora îndemnuri și sfaturi duhovnicești.Preotul Horea Șaitiș a declarat că este deja o tradiție ca Preasfințitul Vasile să viziteze bolnavii acestui spital în fiecare post. Biserica de la Spitalul orășenesc din Huedin poartă hramul „Sfântul Apostol Bartolomeu”. Locașul de rugăciune din lemn a fost sfințit în anul 2010.
În biserica „Schimbarea la Faţă” – Govândari din Reşiţa va avea loc joi, 11 aprilie 2013, un spectacol dramatic cu caracter prepascal, intitulat În vremea aceea , frescă muzicală compusă de preotul Ioan Popescu-Runcu susținut de coralele „Armonia” şi „Cuvânt Bun” ale Arhiepiscopiei Tomisului.Corala bărbătească „Armonia” a fost înfiinţată în anul 2001 în cadrul Seminarului Teologic Ortodox din Tulcea la iniţiativa Pr. Arhid. Asist. Univ. Iulian Dumitru . În prezent ,Corala „Armonia” numără 20 de membri: preoti, diaconi şi studenţi ai Facultăţii de Teologie, abordând un repertoriu diversificat, fiind compus din piese religioase polifonice şi monodice (psaltice), folclor românesc, colinde tradiţionale româneşti şi străine, cât şi piese din repertoriul clasic universal.
Preasfinţitul Episcop Macarie al Europei de Nord vizitează în aceste zile ale Postului Mare mai multe parohii româneşti din Suedia, Danemarca şi Norvegia.Preasfinţitul Episcop Macarie a săvârşit luni, 8 aprilie, Liturghia Darurilor înainte sfinţite în parohia ortodoxă română din oraşul suedez Borås, iar marţi, 9 aprilie, a săvârşit Liturghia Darurilor în biserica parohiei româneşti din oraşul Aalborg, în nordul Danemarcei. Cu acest prilej, a susţinut catehzele biblice, a spovedit şi a cuminecat credincioşii, având mai multe întâlniri cu părinţii parohi Octavian Horaţiu Mureşan, Gheorghe Bighiu, consiliile parohiale, credincioşii şi asociaţiile parohiale pentru tineret.În următoarele zile ale săptămânii, Preasfinţitul Episcop Macarie urmează să slujească şi în alte parohii româneşti din Danemarca şi Norvegia.
La invitaţia Domnului Fischl Vilmos, Secretarul General al Consiliului Ecumenic al Bisericilor din Ungaria, marţi, 9 aprilie 2013, la sediul din Budapesta al acestei instituţii, a fost prezent Domnul Olav Fykse, Secretarul General al Consiliului Mondial al Bisericilor (CMB), după cum ne-a transmis Biroul de Presă al Episcopiei Ortodoxe Române din UngariaÎn cadrul întâlnirii au fost rostite alocuţiuni, din partea Domnului Steinbach József, Episcop reformat şi Preşedintele Consiliului Ecumenic al Bisericilor din Ungaria (CEBU) şi din partea Domnului Secretar General Fischl Vilmos, iar Domnul Olav Fykse, Secretarul General al CMB, a prezentat o conferinţă cu tema „Ecumenismul azi”, după care oaspetele a răspuns şi întrebărilor adresate.În calitate de membre ale CEBU, cele cinci jurisdicţii ortodoxe din Ungaria, au fost reprezentate şi ele la acest eveniment. Din partea Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria a fost prezent Preasfinţitul Părinte Episcop Siluan şi Părintele Marius Maghiaru, Protopop de Budapesta, Exarhatul pentru Ungaria al Patriarhiei Ecumenice a fost reprezentat de către Părintele Vicar Eparhial József Kalota, iar Eparhia Ortodoxă Maghiară, aflată sub jurisdicţia Patriarhiei Moscovei, de către Părintele Secretar Eparhial Kirill Tatárka.Secretarul General al CMB a fost însoţit de Părintele Daniel Buda, Secretarul Executiv pentru relaţii bisericeşti şi ecumenice. Biserica Romano-Catolică din Ungaria a fost reprezentată de către Pr. Dr. Kránitz Mihály, Şeful catedrei de Teologie Fundamentală, la Facultatea de Teologie a Universităţii Catolice „Péter Pázmány”, din Budapesta.Importanţa manifestării a fost dată şi de faptul că ultima vizită a unui Secretar General al CMB la Budapesta a avut loc în anul 1956.
În ziua sărbătorii Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, la 11 aprilie 2013, Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, va săvârşi slujba Sfintei Liturghii la Mănăstirea Frăsinei din judeţul Vâlcea, ctitorie a Sfântului Ierarh. Situată în comuna Muereasca, la 25 km de Rm. Vâlcea, Mânăstirea Frăsinei are de fapt două biserici.Biserica Mânăstirii Frăsinei, zisă şi Biserica Mare, având hramul ”Adormirea Maicii Domnului”, cu întreg ansamblul de clădiri, în formă de cetate, este ctitoria Sfântului Calinic de la Cernica, episcopul Râmnicului, care a construit-o între anii 1860-1863, an în care o şi sfinţeşte. Pictura, făcută în ulei de pictorul ardelean Mişu Pop, în stilul lui Tattarăscu, a fost spălată în anul 1968 de pictorul Aritium Avachian. Această biserică este monument istoric.Biserica schitului vechi, cu hramul ”Naşterea Sfântului Ioan Botezatorul”, a fost construita din lemn de călugării bulgari Ilarion şi Ştefan, în anul 1710 şi reconstruită din zid în anii 1762-1763 de Cârstea Iovipali şi Damian Iovipali, fraţii hagii din Râmnic, împreună cu Nicoliţă Iovipali, fiul lui Cârstea, având binecuvântarea episcopului de Râmnic, Filaret. În jurul acestui schit au existat chilii care însă nu s-au păstrat. Din anul 1787, din timpul războiului ruso-turc, schitul este pustiit şi rămâne părăsit până în anul 1848, când este refăcut de călugărul cernican Acache, cu învoirea lui Gheorghe Iovipali, urmaşul primilor ctitori. Acesta închide pridvorul bisericii cu cărămidă, transformându-l în pronaos, îl zugrăveşte şi reface încăperile chiliilor. Biserica veche păstrează pictura din anul 1763, executată de Teodor Zugravul, cât şi pe cea din tinda din anul 1848.Paraclisul cu hramul ”Sfinţii Trei Ierarhi”, clădirile de locuit dinspre miazăzi şi răsărit, au fost făcute de episcopul Gherasim Safirim al Romanului (1910-1911), fost arhimandrit de scaun al Episcopiei Râmnicului-Noului Severin, care completează şi aripa de miazăzi şi răsărit a cetăţii monastice, pe partea de zid, care rămăsese necompletată de Sfântul Calinic în anul 1888.Viaţa monahală de aici se aseamănă cu cea de la Muntele Athos: în mânăstire nu au voie să intre femei (numai în biserica de sus, în cea de jos au voie şi femeile) şi nu se găteşte cu carne. În acest sens, Sfântul Calinic a aşezat în anul 1867 o piatră de legământ la circa 2 kilometri de mânăstire, unde este astăzi o biserică şi dependinţe pentru cazarea femeilor. Pe piatra de legământ sunt gravate cu litere chirilice atât binecuvântări, pentru cele care vor păstra acest legământ, cât şi blesteme, pentru cele ce vor călca hotărârea sfântului. Pentru a dovedi cele spuse iată ce spune textul gravat pe piatra de legământ:«Acest sfânt lacaş s-a clădit din temelie spre a fi chinovie de părinţi monahi şi fiindcă din partea femeiască putea să aducă vreun scandal monahilor vieţuitori de acolo, de aceea sub grea legătură s-a oprit de la acest loc să mai treacă înainte, sub nici un chip, parte femeiască. Iar cele ce vor îndrăzni a trece să fie sub blestem şi toate nenorocirile să vie asupra lor, precum : sărăcia, gârbăvia şi tot felul de pedepse, şi iarăşi celor ce vor păzi această hotărâre să aibă blagoslovenia lui Dumnezeu şi a smerenie noastre şi să vină asupra lor fericitul bine. Calinic, episcopul Râmnicului Noului Severin, 17 ian.1867 »Legământul Sfântului Calinic se respectă cu stricteţe. Chiar în timpul păstoririi sale, cei care l-au călcat au fost pedepsiţi aspru. Este cunoscut episodul tinerei păstoriţe din satul Muereasca, care din greşeală a trecut hotarul şi s-a îmbolnăvit de epilepsie, fiind nevoită să ceară ajutorul Sfântului Calinic, pentru a fi iertată şi în acelaşi timp tămăduită, după cum aflăm depe site.ul arhiram.ro.Este singura mânăstire din ţară care nu a fost secularizată, păstrandu-şi tot terenul agricol până în zilele noastre.
În perioada 1-5 aprilie 2013, la Cluj-Napoca, s-a desfăşurat a V-a ediţie a Olimpiadei naţionale de Religie Ortodoxă. În acest an, au participat 264 de elevi din clasele VII – XII, câte un elev din fiecare judeţ pentru fiecare nivel de studiu. Elevii din Arhiepiscopia Timişoarei au ocupat locuri fruntaşe, potrivit mitropoliabanatului.ro. În acest sens, eleva Mihaela Paula Pascariu, din clasa a X-a de la Liceul Pedagogic “Carmen Sylva” Timişoara, îndrumată de doamna profesoară Anişoara Ioana, a obţinut locul I, cu nota 9,80.De asemenea, sau obţinut mai multe premii speciale prin elevii: Andrada Roxana Ciusa (clasa a VII-a, Şcoala Gimnazială Dumbrava, îndrumător prof. Ioan Daniel Iancu), Marina Luiza Ciobanu (clasa a IX-a, Liceul Pedagogic “Carmen Sylva” Timişoara, îndrumător prof. Ionuţ Mura), Mădălina Pilipeţi (clasa a XI-a, Liceul Tehnologic “Traian Grozăvescu” Nădrag, îndrumători profesori: Ioan Daniel Iancu şi Alina Florentina Crăciun) şi Bogdan Ionuţ Avădanei (clasa a XII-a, Colegiul Naţional Bănăţean Timişoara, îndrumător prof. Daniela Nadia Stănilă).La această competiţie, elevii au fost însoţiţi de doamna profesoară Daniela Liliana Buzatu – inspector de Religie, de doamna profesoară Crina Pîrvu, de la Şcoala Gimnazială nr. 18 Timişoara – evaluator şi de domnul profesor Ioan Daniel Iancu, de la Şcoala Gimnazială Dumbrava.În acelaşi context, nu mai puţin importantă este şi performanţa elevei Miruna Ioana Popa, din clasa a IX-a profil Teologic Ortodox de la Liceul Pedagogic “Carmen Sylva” Timişoara (îndrumător prof. Liliana Monica Ghera), care a obţinut o menţiune la etapa naţională a Olimpiadei de Limbi Clasice, Limba Greacă Veche, desfăşurată în perioada 31 martie – 2 aprilie 2013, la Botoşani.
Sfântul Calinic de la Cernica (7 octombrie 1787 - † 11 aprilie 1868) a fost un călugăr, ctitor de biserici, teolog, stareț al Mânăstirii Cernica și episcop al Râmnicului.Copilăria și tinerețeaS-a născut pe 7 octombrie 1787 în București, în mahalaua Sfântului Visarion, fiul unor târgoveți de condiție medie, Antonie și Floarea Antonescu. A fost botezat cu numele Constantin, nașă fiindu-i Luxandra Văcărescu, soția banului Barbu Văcărescu și mama poetului Ienăchiță Văcărescu. A urmat cursurile unei școli românești de pe lângă o biserică, (Colțea, sau poate Sfântul Gheorghe Nou), aici învătând și limba greacă. În 1807, mai înainte ca să fi împlinit 20 de ani, tânărul Constantin Antonescu și-a urmat chemarea lăuntrică și a intrat frate la Mănăstirea Cernica. Pe 12 noiembrie 1808, tânărul Constantin este tuns călugăr sub numele de Calinic, iar după o lună este hirotonit ierodiacon la Biserica Sfântul Nicolae de la Cernica, de către cărturarul și mitropolitul bulgar Sofronie al Vranței.Sfântul Calinic, stareț și episcopÎn anul 1813, după ce epidemia de ciumă ucisese și mulți preoți, Calinic a fost hirotonit preot împotriva voinței sale și a devenit duhovnicul și marele ecleziarh al Mânăstirii Cernica. A servit ca duhovnic nu numai a călugărilor, dar și a celor din afara mânăstirii, chiar și mitropolitului de la acea dată, Nectarie. În acel moment, Sfântul Calinic ajunsese cârmuitorul de facto al mânăstirii, deoarece starețul bătrân îi încredințase conducerea tuturor treburilor mânăstirii. În cursul anului 1817, a vizitat mânăstirile de la Muntele Athos, unde a cunoscut viața călugărilor și asprele lor rânduieli, rânduieli care aveau să fi aplicate peste ani la Schitul Frăsinei și cărora el s-a supus de bunăvoie toată viața.Pe 14 decembrie 1818, la 11 ani de la intrarea la mânăstire, întreaga obștea l-a ales stareț pe Calinic. De la început, noul stareț a încercat să impună ordine și disciplină duhovnicească, alcătuind regulamente scrise cuprinzătoare. S-a îngrijit de înființarea unei biblioteci care să cuprindă cele mai importante cărți de cultură teologică.Sfântul Calinic a fost un neobosit organizator, constructor și restaurator de biserici. În mai puțin de doi ani a reușit să ducă la bun sfârșit lucrările de restaurare și de pictură ale bisericii cu hramul Sfântul Nicolae de pe ostrovul mare de la Cernica. Pentru calitățile sale, mitropolitul Dionisie Lupu l-a cinstit pe 9 aprilie 1820 pe starețul Calinic cu vrednicia de arhimandrit. Poate cea mai importantă ctitorie a sa a fost biserica cu hramul Sfântului Gheorghe-Purtătorul de Biruință, zidită între anii 1831-1832, și refăcută în anul 1838, în urma cutremurului de atunci. În 1846, neobositul stareț a început să construiască biserica Mânăstirii Pasărea, sfințită un an mai târziu. (Aici avea să-și găsească liniștea la bătrânețe mama sfântului, calugarită la Mânăstirea Pasărea, sub numele Filofteia). Tot prin grija lui s-a ctitorit și Mânăstirea Ghighiu de lângă Ploiești. Starețul Calinic s-a remarcat nu numai ca un bun administrator, dar și ca un constructor talentat, el fiind cel care întocmea planurile bisericilor pe care le ctitorea.Conform cu mărturiile contemporanilor, Sfântul Calinic fusese binecuvântat și cu darul dumnezeiesc al facerii de minuni: exorcizări, tămăduiri și altele.Încă din 1834, domnitorul Alexandru Ghica l-a sfătuit pe Sfântul Calinic să accepte scaunul mitropolitan. În 1850, într-un moment în care toate cel patru scaune mitropolitane din Muntenia erau vacante, domnitorul Barbu Știrbei, care avea o mare admirație pentru starețul mânăstirii ctitorite de strămoșul său, vornicul Cernica Știrbei, l-a convins pe Calinic să accepte scaunul epicopiei Râmnicului, acesta din urmă fiind ales în înalta funcție bisericească pe 15 septembrie și hirotonit arhireu pe 26 octombrie 1850, la vârsta de 63 de ani. Înscăunarea sa s-a făcut la Craiova, deoarece reședința episcopală din Râmnic era distrusă de un incendiu. Imediat după înscăunare, noul episcop s-a preocupat de ridicarea unei noi catedrale după propriile planuri, cu pictura lui Gheorghe Tattarescu. Reședința episcopală a fost mutată la Râmnicu Vâlcea în 1854. Episcopul s-a preocupat de redeschiderea Seminarului, închis în timpul revoluției din 1848. Seminarul a fost redeschis mai întâi la Craiova (1851) după care a fost mutat la Râmnicu Vâlcea în 1854. Între 1859-1864 a refăcut și redeschis Schitul Frăsinei, construit în 1763, dar mai apoi părăsit. În 1863, episcopul Calinic a construit la Frăsinei o biserică nouă, o clopotniță și noi chilii. La acest schit, Calinic a introdus rânduiala atonită și "blestemul" asupra hotarelor mânăstirești, prin care se interzicea intrarea oricărei părți femeiești (femei, păsări sau animale domestice). Pentru că în acea perioadă a intrat în vigoare "Legea secularizării averilor mânăstirești", episcopul Calinic a cerut domnitorului Alexandru Ioan Cuza ca schitului să i se permită să rămână cu toate bunurile, cerere aprobată de domn. Publică în anul 1859, pe cheltuiala sa, „Pravoslavnica mărturisire”, la Tipografia Națională a lui Iosif Romanov și Comp. din București.Pentru nevoile bisericilor, Sfântul Calinic a înființat cu mijloace proprii tipografia "Kallinik Rîmnik" în 1861, cu bani împrumutați cum avea să mărturisească mai târziu. Aici aveau să vadă lumina tiparului imporatante cărți bisericești: colecția de Minee, Tipicul bisericesc, Manualul de pravilă bisericească, Evanghelia, Octoihul, Liturghierul, Acatistierul, Carte folositoare de suflet, Învățătură pentru duhovnici și Pravila mânăstirească, pravilă după care s-a condus obștea mânăstirii Cernica și a schitului de la Frăsinei. Prin înființarea acestei tipografii, Sfântul Calinic a continuat opera culturală și artistică a înaintașilor săi, episcopii Antim Ivireanul, Damaschin, Climent, Chesarie și Filaret. Cu un an înainte de moarte, Calinic a donat tipografia cu tot inventarul și cu cărțile aflate în depozit orașului, punând însă condiția ca jumătate din veniturile viitoare să fie folosite pentru întreținerea schitului Frăsinei, iar jumătate pentru întreținerea școlilor din oraș, a elevilor săraci și a Semninarului.Episcopul Calinic a fost și un însuflețit patriot. În calitatea sa de episcop, Calinic a participat la Adunările obștești ale țării și a fost deputat în Divanul ad-hoc, care a pregătit Unirea PrincipatelorUltimii ani de viațăBătrânețea și boala l-au determinat pe Sfântul Calinic să-și scrie testamentul (diata) pe 18 septembrie 1857. Pe 24 mai 1867, fără să aibă aprobarea oficială a guvernului, Calinic s-a retras la Mânăstirea Cernica. Din respect pentru marile sale realizări, lui Calinic nu i s-a retras titulatura, rămânând până la sfârșitul vieții episcop titular al Râmnicului. A murit pe 11 aprilie 1868. A fost înmormântat două zile mai târziu în tinda ctitoriei sale, biserica Sfântul Gheorghe, în prezența mitropolitului primat al României, Nifon, și a unui numeros public.Pentru curăția vieții sale, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca să fie trecut în rândurile sfinților. Festivitățile proclamării solemne a canonizării au avut loc la Mânăstirea Cernica în zilele de 21 și 23 octombrie 1955. Prăznuirea a fost fixată la data trecerii sale către Domnul, 11 aprilie, iar tot atunci au fost alcătuite și slujbele de pomenire ale Sfântului, precum și viața sa și felul zugrăvirii chipului său.Despre Sfântul Calinic de la Cernica, marele istoric Nicolae Iorga spunea: "Trăind în sfințenia muncii și a înfrânării, era socotit ca sfânt de credincioșii din eparhie și părerile de rău ale tuturora se îndreptară mult timp către mormântul lui, pe care-l voise la Cernica, locul lui de învățătură și de pregatire duhovnicească, unde se retrăsese. Trăind până departe, în timpuri noi, pe care el nu le mai înțelegea, nici pentru a le combate, precum ar fi fost datoria sa, cruțat de dânsele, venerat pentru o vârstă ca a sa și pentru o astfel de viață, chiar și de cei mai antireligioși din noul curent apusean, care stăpânea statul cel nou, el încheie cu vrednicie șirul curaților călugări fără arginți, al ctitorilor de cărți și de clădiri de închinare, al sufletelor de arhierei cari o clipă nu și-au închipuit că fapta sau gândul lor scapă de sub ochiul privighetor al lui Dumnezeu".
Săptămâna care a trecut, în toate şcolile din cadrul Arhiepiscopiei Aradului, sub genericul “Să ştim mai multe, să fim mai buni”, au avut loc o serie de activităţi, în urma cărora elevii să-şi completeze cunoştinţele pe care în mod obişnuit le dobândesc la clasă.La Seminarul Teologic Ortodox Arad, aceste activităţi au debutat cu întâlnirea duhovnicească a elevilor seminarişti cu Înalt Preasfinţitul Timotei, Arhiepiscopul Aradului, potrivit episcopiaaradului.ro. Chiriarhul le-a vorbit celor prezenţi despre post şi despre postire, despre folosul postului în urcuşul spre Înviere, despre paza minţii şi a simţurilor şi despre importanţa pregătirii teologice în anii de seminar. De asemenea a vorbit seminariştilor despre importanţa pelerinajului și al pelerinului în misiunea sa, făcând o incursiune istorică în istoria pelerinajului, accentul fiind pus pe perioada Constantiniană. A arătat că acest rol al pelerinajului s-a dezvoltat în contemporaneitate pe axa duhovnicească România - Ţara Sfântă – Egipt, datorită preocupărilor Patriarhiei Române. Mărturiile ierarhului au fost completate prin relatarea trăirilor personale, de către un pelerin la aceste locuri, profesorul Pavel Sîrbu, de la Seminarul Teologic Ortodox Arad. Părintele Profesor Pompiliu Gavra, directorul şcolii, a mulţumit Înalt Preasfinţiei Sale pentru poveţele date şi pentru părinteasca purtare de grijă arătată în mod constant. ,,Săptămâna altfel” a continuat la seminar cu conferinţele duhovniceşti susţinute, cu binecuvântarea ÎPS Timotei de către Pr. dr. Vasile Pop, consilier Cultural la Centrul eparhial şi Preot Emil Roman, fost director al Seminarului.
Preasfinţitul Lucian, Episcopul Caransebeşului, a săvârşit marţi, 9 aprilie, Taina Sfântului Maslu înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Reşiţa, potrivit episcopiacaransebesului.ro. La slujbă a participat conducerea spitalului, cadre medicale şi foarte mulţi bolnavi.În cuvântul de învăţătură Chiriarhul a subliniat: „Am socotit de bine să revenim şi în acest post al Paştiilor din anul mântuirii 2013 în Spitalul Judeţean din Reşiţa pentru a săvârşi Taina Sfântului Maslu, în săptămâna a IV-a din Sfântul şi Marele Post. Anul trecut a fost anul închinat Tainei Sfântului Maslu şi îngrijirii bolnavilor, dar în fiecare an şi în fiecare post se cuvine ca noi preoţii să ne adunăm în spitale şi azile şi să slujim aici în mijlocul bolnavilor şi a celor neputincioşi această taină cerească instuită de Mântuitorul Iisus Hristos prin Sfinţii săi Ucenici şi Apostoli. Nu numai anul trecut ci iată în fiecare an se cuvine în aceste aşezăminte în care oamenii vin să se tămăduiască trupeşte să venim şi noi şi să învocăm puterea Sfântului Duh ca Dumnezeu care este doctorul suprem al sufletelor şi al trupurilor noastre să ne vinedece şi mai întâi să ne dăruiască sănătate sufletească, adică iertarea păcatelor, pentru că numai vindecându-ne sufletul putem dobândi şi vindecarea trupului”.La final Preasfinţia Sa a împărţit tuturor celor prezenţi iconiţe cu Sfânta Cruce.
O noua biserică va fi construită în municipiul Bistrița. Lăcașul de rugăciune va fi ridicat în incinta Spitalului de Oncologie din oraș și va purta hramul „Sfântul Nectarie de Eghina”, protectorul bolnavilor de cancer. Slujba de punere a pietrei de temelie va avea loc miercuri, 10 aprilie 2013, de la ora 18:00 și va fi oficiată de Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei, potrivit Radio Renaşterea. Vor participa pe lângă pacienții și cadrele medicale ale unității spitalicești și autorități locale. Construcția bisericii vine ca o necesitate duhovnicească pentru bolnavii internați aici a precizat directorul spitalului județean, Mircea Gelu Buta: „La Spitalul Județean de Urgență din Bistrița continuăm proiectul început cu mulți ani în urmă, pe vremea vrednicului de pomenire Mitropolit Bartolomeu de introducere a spiritualității creștine în actul medical. În luna mai a anului 1998 am reușit ca să sfințim micul paraclis din incinta clădirii principale a Spitalul de Urgență. Între timp am dezvoltat și baza teoretică a implementării acestui proiect prin seminarul internațional de Medicină și Teologie, și am reușit ca într-un alt complex al spitalului nostru – în serviciile de pneumo-ftiziologie – să sfințim în urmă cu doi ani o biserică cu hramul «Sfinții Doctori fără de arginți». Biserica din incinta spitalului de oncologie vine să continue acest proiect. Sperăm ca până în toamna acestui an să poată fi dată în folosința bolnavilor.” După slujba de sfințire Înaltpreasfințitul Arhiepiscop Andrei va participa la o seară duhovnicească organizată de Garnizoana militară din Bistrița. Întâlnirea va avea loc de la ora 19:00 la Cercul Militar din Parcul municipal.
Cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Gurie, Episcopul Devei și Hunedoarei, miercuri 10 aprilie 2013, reprezentanții Episcopiei Devei și Hunedoarei - Sectorul Social – Filantropic au vizitat Centrul de recuperare pentru copii cu dizabilități Hunedoara și au donat alimente pentru copiii care beneficiază de serviciile acestei instituții.Episcopia Devei și Hunedoarei și Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Hunedoara au semnat un protocol de colaborare al cărui scop este cooperarea în vederea realizării unor activități comune destinate îmbunătățirii vieții beneficiarilor, potrivit episcopiadevei.ro
S-au împlinit astăzi, 10 aprilie, 101 de ani de la naşterea părintelui arhimandrit Cleopa Ilie, cel mai mare duhovnic român al secolului XX. Născut pe 10 aprilie 1912 în localitatea Suliţa din judeţul Botoşani, părintele a îmbrăţişat de tânăr viaţa monahală, mai întâi ca frate în mănăstirea Sihăstria din judeţul Neamţ. A fost călugărit în anul 1937, iar apoi hirotonit diacon şi preot.Mai multe informaţii despre viaţa părintelui Cleopa Ilie a oferit pentru Radio TRINITAS părintele arhimandrit Timotei Aioanei, mare ecleziarh al Catedralei Patriarhale şi exarh cultural al Arhiepiscopiei Bucureştilor: „Părintele Cleopa şi-a îndreptat paşii către Schitul Cozancea care se află în apropierea satului în care a văzut lumina zilei. Acolo l-a cunoscut pe marele duhovnic de mai târziu Paisie Olarul de care l-a legat o strânsă, sfântă şi adevărată prietenie. După ucenicia scurtă de la Cozancea şi după armata scurtă pe care a făcut-o părintele Cleopa a venit la Sihăstria. Aici a rămas puţin timp, deoarece Patriarhul Justinian l-a trimis împreună cu 30 de călugări la Mănăstirea Slatina din ţinutul Fălticenilor, Mănăstire pe care a reorganizat-o. A fost perioada de încercare pentru Biserică. Securitatea l-a urmărit şi părintele a fost arestat. Până la urmă a fugit în munţi. La un moment dat, la sfatul unor călugări cu care se întâlnea uneori, părintele a revenit în Mănăstirea de metanie. De această dată nu ca stareţ, ci ca duhovnic al Mănăstirii împreună cu părintele Paisie Olaru”, informează Radio TRINITAS.De la întoarcerea în Mănăstirea Sihăstria şi până în ziua trecerii sale la Domnul, pe 2 decembrie 1998, părintele Cleopa a spovedit şi învăţat nenumăraţi credincioşi din întreaga ţară. Tot la părintele Cleopa veneau pentru sfaturi ierarhi atât din ţară cât şi din străinătate, a mai spus părintele arhimandrit Timotei Aioanei.
În Catedrala Arhiepiscopală „Sfântul Ierarh Nicolae” din Râmnicu Vâlcea, va avea loc duminică, 14 aprilie, de la ora 18.00, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Gherasim şi sub îndrumarea Preasfinţitului Părinte Emilian Lovişteanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, Concertul de muzică bisericească „Crucii Tale”, potrivit arhiram.ro.Evenimentul spiritual-cultural este organizat în cadrul manifestărilor închinate Anului omagial al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, descoperind dezvoltarea şi valoarea culturii şi a cultului ortodox în contextul libertăţii religioase pe care Biserica a dobândit-o prin Edictul de la Milan, libertate ce a fost apărată şi afirmată în veacurile următoare.Concertul va fi susţinut de către Grupul Psaltic „Sfântul Grigorie Decapolitul” al Mănăstirii Bistriţa, Grupul Psaltic „Sfântul Andrei Şaguna” al Mitropoliei Ardealului şi Corala „Sfântul Antim Ivireanul” a Catedralei Arhiepiscopale din Râmnicu Vâlcea.
